Feeds:
Articole
Comentarii

1) Luaţi cartea cea mai la îndemână, deschideţi la pagina 18 şi scrieţi aici al 4-lea rând:

4. Epistropheus or second cervical vertebra. 9 Scapula. 15. External oblique

2) Fără să verificaţi, cât e ora?

3.59

3) Verificaţi:

pisici, 3.59

4) Cum sunteţi îmbrăcat?

maieu + colanti

5) Înainte de a răspunde la acest chestionar, la ce vă uitaţi?

prin blogul asta prafuit

6) Ce zgomot auziţi în afara celui al calculatorului?

ROCK FM. nu recunosc melodia

7) Când aţi ieşit ultima dată şi ce aţi făcut cu ocazia respectivă?

astazi, am iesit cu pinky, radu si catalin and we just hang out, n-am facut nimic.

8) Aţi visat ieri noapte?

da, am visat ca mama mea vitrega avea un amant dubios si ca Ama era vecina cu mine.

9) Când aţi râs ultima dată?

mai devreme cand am gasit formularea ‘cocolos galactic de hartoage’

10) Ce aveţi pe pereţii încăperii unde sunteţi?

dvd uri, postere, desene, un banner cu peace pe el, poze cu mine, cu pisicul meu si cu ai mei

11) Dacă aţi deveni multimilionar peste noapte, care ar fi primul lucru pe care l-aţi cumpăra?

art supplies

12) Care este ultimul film pe care l-aţi văzut?

Buna, ce faci – revazut cu mama

13) Aţi văzut ceva neobişnuit azi? 😕

nu

14) Ce părere aveţi despre acest chestionar?

n-am. sunt obosita

15) Spuneţi-ne ceva ce nu ştim încă.

indigo ul e singura culoare care nu se gaseste in natura.

16) Care ar fi prenumele copilului dvs. dacă ar fi vorba de o fetiţă?

n-o sa fac copii

17) Care ar fi prenumele copilului dvs. dacă ar fi vorba de un băiat?

n-o sa fac copiin-o sa fac copii

18) V-aţi gândit deja să locuiţi în străinătate?

nu inca.

9) Ce aţi dori ca Dumnezeu să vă spună când intraţi pe Porţile Raiului?

ce-am scris si data trecuta. Nu te plange nimeni. Si toti care te-au lasat te asteapta.

20) Dacă aţi putea schimba ceva în lume în afară de politică, ce aţi schimba?

as lasa-o asa cum e. mi-e teama sa nu stric si mai multe.

21) Vă place să dansaţi?

da

22) George Bush?

nu

23) Care a fost ultima chestie pe care aţi văzut-o la televizor?

psychic witness

 

Lumea…

trepida si caldura imi topea calcaiul. Ma simteam de astfalt si aveam impresia ca ma topesc si imi modific forma si sute de pasi isi lasa amprenta pe pielea mea. Mi-era privirea limpede si retina clara, dar imaginea care mi se forma pe suflet era tulbure si se ridica mereu nisipul.

Iar mainile imi tremura din umeri si oricat de clara imi era privirea n-as fi putut nicicand sa-mi aliniez dupa forma si inaltime gandurile, ori sa-mi coordonez picioarele sa calce drept, unul in fata celuilalt. Dansul meu stupid pornea din palpitatii – poate cofeina – si se oprea sa sfarsitul ultimului ecou al celei din urma vibratii. N-am mai dormit de ore bune si daca nu ma eliberez, n-am sa mai pot sa mai dorm vreodata. Capul meu e tulbure, o nebuloasa absolute de ganduri neformate care abunda de coliziuni – care… in mod cert, formeaza noi ganduri fara forma, fara sens. Ilogicul e tot mai logic si mai usor de acceptat, iar banalul imi rasare ca o revelatie proprie, tardiva.

Nu mai conteaza nici forma si nici fondul si as vrea sa fie totul atat de usor pe cat se vrea a fi si viata nu e chiar ca in filme. Am atatea griuri in suflet si mi s-a implinit dorinta, dar tot nu mi-e clar ce dracului mai vreau si de ce nu pot sa las totul sa curga… la fel cum imi curg topite niste ganduri prin cap. Spun niste, pentru ca nu! n-au numar, n-au forma, n-au logica si poate nici decenta.

Psihologic, cred ca am spart cam a cincea scrumiera in 24 de ore. 24 de ore? 72, dracu sa ma ia, ca nu mai stiu.

Vrei sa spargi scrumiere cu mine?

Hai sa spargi scrumiere cu mine!

Si pe undeva, prin nebuloasa mea activa, imi incoleteste gandul ca sufletul tau n-o sa primeasca niciodata cate imagini – care se reflecta clare, dar se percep tulburi – o sa simt eu pana la final.

ceva pentru facebook

Cristina .: fata eu primesc niste bani da habar n am de unde
Autumn ~: unde?
Cristina .: pe SL
Autumn ~: aii un job?
Cristina .: am 1800 asa din senin
Cristina .: am dar nu de la job
Autumn ~: atunci, probabil incearca niste fraiere sa te bata
Cristina .: e posibil )
Autumn ~: apropo de asta, tre sa mai bat niste fraiere
Cristina .: ))
Cristina .: zi tu ca nu e criminal jocu asta )
Autumn ~: ohhhbada
Autumn ~: mai ales ca alea sunt fraiere reale care isi trag pumni ca te-ai luat de avatarul lor
Autumn ~: te invata numai lucruri bune
Autumn ~: daca esti o pokmoanca de 12 ani cu creierul hormonat usor de spalat intelegi ca e bine sa ai dujmani si sa i bati pana ii bagi in depresie
Cristina .: )
Autumn ~: ca tre sa ai multe accesorii si multi bani si un sweetheart ca sa nu te bage pe tine dujmanii dujjjjjjjmanii in depresie
Cristina .:
Autumn ~: siiiii ca tre sa porti o singura tinuta, sa conduci o singura masina si sa ai un singur iubit in acelasi timp, sa nu uitam
Cristina .: asta e cel mai naspa
Cristina .: UN singur iubit? hai sa fim serioooooosi
Autumn ~: eu am incercat sa-mi fac mai multi, serios, dar nu vrea
Cristina .: nu merge
Cristina .: dar e misto sa-i furi
Autumn ~: macar pe sl daca in rl nu imi iese
Autumn ~: n-am furat pana acum
Cristina .: si cel mai misto e cand am unu destept si ma lasa pt k pleaca la studii si ca amintire imi lasa o masina
Cristina .: eee ia sa incerci
Autumn ~: da?
Autumn ~: ti s-a intamplat?
Autumn ~: iete ce chestie
Cristina .: da
Cristina .: mi-a lasat o masina verde
Cristina .: ca cica sa-mi aminteasca de el
Autumn ~: seth al meu spune ca nu-i mai fura nimeni inima daca stau cu el o data pe zi
Cristina .: de unde.. ma falesc cu masina
Autumn ~: da’ pun pariu ca asa le spune la toate
Cristina .:  asa m-a vraijt si dante
Cristina .: da macar imi lua ciocolata si ruj
Autumn ~: daaa
Cristina .: si flori mi-a luat unu da nu mai stiu care
Autumn ~: im such a sucker in rl  dar macar sunt o puicuta buna pe care o cheama abby in sl
Cristina .: rl
Autumn ~: real life
Autumn ~:
Cristina .: am inteles
Cristina .: ma amuza
Cristina .: daca ii spui asta lu &@^@ ne spurca
Autumn ~: asta era si intentia
Cristina .: macar am un aparat foto roz care functioneaza
Autumn ~: &@^@ incepe sa vorbeasca de orcii lui din wow
Cristina .: daca in rl e negru si nu mai merge
Cristina .:
Autumn ~:  eu am trei
Cristina .: eeee eu am 5
Cristina .:
Autumn ~: eh, treci pe la @^&$^@ te rezolva si in sl
Autumn ~:
Cristina .: dar acolo in lista apare decat unu
Cristina .: corect
Cristina .: )
Autumn ~: auzi, hai sa postam asta pe facebook
Autumn ~:
Cristina .: hai
Cristina .: da cum?
Cristina .: fata hai sa ne trimitem si cartele de metrou
Cristina .: ca o sa avem nevoie de ele
Autumn ~: sure
Autumn ~: stai putin
Autumn ~: ok, not working
Autumn ~: o pune fiecare pe blog
Autumn ~: si apoi linkuim de pe facebook
Cristina .: okay
Cristina .:

Pentru totii amatorii de Soririty Life pe Facebook, care au niste dive ca avatar, dar nu sunt niste dive in Real Life. Prindive intelegeti ce vreti 🙂

Va urma.

M-am trezit nevoita sa intorc cu lopata un intreg cocolos galactic de hartoage adunate. Dupa primele cateva [sute de] coli scrise si mazgalite si pe fata si pe verso, am prins gustul si am inceput sa ma uit cu drag.

Asta e perioada groaznica a aminitirilor, fiindca in fiecare an a fost o perioada plina. Intr-un mod paradoxal, e plin numai de amintiri, atunci cand traiam, mi se parea o perioada goala. Nu stiu despre ce o sa imi amintesc la anul in mai pe 24 despre 2010. In 2009 eram varza. In 2008 eram doar blue. In 2007 eram blonda. In 2006 cautam haine pentru banchet si plangeam ca eram prea grasa sa incap in ele. In 2005… nu mai stiu. Dar in 2002, cu 5 zile mai tarziu, primeam o galerie in cap.

Anul asta, nu mai stiu cum sunt, sau cine si cum e totul, ce culoare are sau cum miroase.

Stiu doar ca toate erau blonde si pe toate le chema Ana.

Ca lamurire finala. Cred ca mi-e dor de blonda neagra din mine, acum sunt roscata si gri. …

presupunand

… ca blogul asta mai are o urma sau o umbra de cititor… vreau sa impart cu el/ea/ei asta.

N-am gasit -o eu, dar ma obsedeaza…

fapt divers

Am prins un calculator la lab si cumva merge si netul. Cum ma plictisesc crunt si nu cred ca dau de cineva pe net de la ora asta, am zis sa mai scriu un alt post despre nimic de aici. – later edit, nu de alta, dar recunosc cu vaga nostalgie ca s-ar putea sa fie ultimul post pe care il scriu din liceul asta.

E galagie si ma doare capul. Da, stiu, scriu incredibil de prost, cui ii pasa.

Gandurile imi curg, topite, pe undeva prin colturile capului. Am ochii umflati si ma simt incredibil de obosita, doesn’t matter how much sleep i get, sunt obosita tot timpul. Simt ca daca mai aud multe discutii despre banchet si cum nu le convine loacalul – oriunde dracu ar fi tot rasar nemultumiti – creierul o sa se umfle si o sa explodeze, eventual o sa se lipeasca prin colturi de camera – creierul meu trage la colturi. Ai nostri faceau banchetul in sala de sport si se distrau. Imi pare ca oamenii nu mai vad padurea de copaci. Conteaza in ce rochie te imbraci si cate milioane ai dat pe ea, conteaza unde faci banchetul, sau oamenii de langa tine si cat de mult te distrezi alaturi de ei? Evident, rochia, locatia si o suma de alte nimicuri pe care o sa le uitam peste ani.

N-o sa mi amintesc in zece cum e imbracat X sau Y… o sa-mi amintesc cum am dansat cu X, cat am ras cu Y. N-o sa-mi amintesc nici locatia, nici mancarea, poate doar gustul pe care il avea ultima gura de whisky inainte sa ma fi imbatat complet.

Abia astept sa-mi fie dor de liceu, pentru ca asa cum e acum, n-are niciun gust. Liceul nu e un cimitir, decat daca il transformi tu insuti intr-un cimitir. Am de ce sa-mi amintesc, dragut si amuzant… dar numai din primii doi ani. N-o sa uit cum vorbea Alex in timpul lucrarii cu formulele chimice si se astepta sa-i raspunda, n-o sa uit cand ne-am dus luati in freza la biologie, sau cu cat drag m-au imbratisat toti de ziua mea. Restul… cred ca am uitat deja, mai mult, restul cred ca vreau sa-l pun intr-o cutie si sa-l inchid – capul meu poseda Recycle Bin.

E aproape de 10, capul meu e in continuare amortit si nu mai am decat 10 bani in portofel. N-am nici macar maruntisul de cafea.

Intr-un mod ciudat, nu cred ca imi doresc nici sa ma tina cineva in brate, nici sa dorm. Vreau sa zac, sa ma usuc si sa ma ofilesc si sa uite toti ca sunt sau am fost vreodata aici. Inexistenta nu e o optiune… dar poate uitarea e o solutie.

Dracu sa ma ia, am obosit de tot, de toti si de toate.

PS: Am gasit ceva ce vreau sa impartasesc.

Would you like some tea?

Pinkishor avea ora cu Mami, iar cum eu am zis ca o astept, am decis sa raman intr-o clasa de langa.

Nedormita si isterica, imi turnasem deja maximul de cafele pe gat, fara sa fi avut vreun oarecare efect. Am clipit si cumva din starea prehipnotica, singurul lucru pe care mi-l amintesc e ca am auzit niste pusti strigand „Ba, veniti sa vedeti, e una care doarme aici. Sta in fund si doarme.” Am ras in sinea mea, apoi, intr-un acces de luciditate am fost lovita de barosul logicii fix in moalele capului. Tipa aia eram eu.

Am deschis ochii si am privit in fata. Soc. Erau vreo 5-6 boboci aliniati in fata mea privind perplecsi la randul lor. N-am stiut cum sa reactionez, m-am uitat cu ochii mei de caprioara sedata, lung si tulbure pana au rupt-o la fuga.

Nu stiu daca sunt ei ciudati, sau sunt eu ciudata.  Cert e ca somnul a redevint cea dintai placere a mea.